Studiu de caz - cum accepti emotiile copilului

Ziua 1 de scoala: Mami, a fost frumos azi la scoala, mi-a placut. E draguta doamna invatatoare. Ziua2: Mama: Cum a fost la scoala? Copilul: Rau

Ce facem in momentul respectiv? Si sunt curioasa de experiente si ce ati facut cei care doriti sa impartasiti. Poate fi si despre gradi sau alt loc in care il lasati mai mult timp

1. Ne intrebam daca acest raspuns " Rau" trezeste ceva inauntrul nostru? Ce simtim nevoia sa facem? Sa-i spunem ca "nu e asa rau?" Sau ca ..."o sa vezi tu mai incolo?"

2. Va prezint o varianta de abordare, cu mentiunea ca si starea interioara e nevoie sa fie congruenta cu ceea ce spunem. De fapt, conform Cercului Sigurantei(Teoria Atasamentului) , starea interioara transcede cuvintele, adica trece dincolo de ele Noi transmitem si o parte din ceea ce simtim

O sa dau mai jos un exemplu conversational: BEGIN a. Ce anume a fost rau? (Il ascultam cu inima deschisa) (daca nu putem, o lasam pe un alt moment, cand putem) ex: Ca m-am plictisit, ca am tot scris

b. Reformulam cu cuvintele noastre: Mama: Adica atunci cand ai scris te-ai plictisit? Ce anume a fost plictisitor din ce ai scris?

c. Copilul: Ca am tot facut liniute. Mama: Aha, acum inteleg mai bine. Cand faci liniute la fel de mai multe ori, gasesti activitatea plictisitoare? Copilul: Da, exact,,,e plictisitor sa tot faci aceleasi liniute, tot la fel

d. Ce altceva ti-ai dori sa faci?

e. Cum ai putea sa faci si ce-ti doresti? f. Cand? g. Ce altceva s-a mai intamplat azi la scoala? Ce ati mai facut?

wow...mersi...ce lucruri interesante mi-ai povestit...ma bucur ca mi le-ai zis. Din ce-mi spui, exista momente cand te plictisesti sau poate activitati pe care le faci intr-un mod mai putin cum iti place, precum si alte feluri de activitati de care esti curios/curioasa. END

Studiile ne arata ca cei care reusesc sa fie specifici legat de ceea ce simt si traiesc, reusesc sa-si gestioneze mai sanatos emotiile si sa treaca mai usor prin dificultati Discutia poate decurge in multe feluri. Poate fi si sub forma de joc de rol, cu o papusa...si se poate foarte des sa nu ajungeti la final. Si e ok...sunt momente si momente. Cel mai important e punctul a) ASCULTAREA cu inima deschisa Unii ii zic activa...eu ii spun ascultare ca sa intelegem, nu ca sa raspundem Si asta e suficient ca copilul sa inceapa un proces mental in care sa se inteleaga mai bine pe sine.

Si un alt punct despre care vom vorbi zilele urmatoare mai multe, VALIDAREA

Un an cu de toate sa avem!