Inima de leu
- Adela Margin
- 11 iun. 2024
- 1 min de citit
Ai plecat, inima de leu
Si doare acum, cum n-a durut nicicand
Caci ale tale aripi
Printre hatisurile vietii, ti s-au frant...
Te pierzi incet, trecand agale
Pe poteci, batute cu sudoare
Sudoarea clipelor uitate
A momentelor furate!
Nu voi uita nicicand
A tale ramuri
Ce s-au frant
Incercand sa prinda seva vietii
Pe pamant!
Caci viata-i, un sirag de perle
De-am stii, sa ne uitam la ele!
Si nu doare nemurirea
Ci cel mai mult, inchipuirea
Si ea in sine, ne-amageste
Ca un luceafar calatoreste
Si se avanta alene-n cale
Sa ne dea o dezmierdare!
Una calda, implinitoare
Ca o noua raza de soare
Ce dezmiarda a' tale lacrimi
Si-ngroapa alte suspine
Suspin de dor
Suspine de iubire
Vesnica melancolie
Eterna Romanie!
A muntilor mama
A lacurilor faima
Intunecata si pustie
Pe veci, melancolie
Cu doi pierduti in creste
Dusi departe, fara veste
Fara semnal, fara altar
Al inimilor, calendar!
Si tu nu crezi, holtei strain
Ca eu pot sa mi te-nchin
Ca ale tale ganduri toate
Ni se vor servi in bucate
Si le vom savura in floare
Nerastignite, infloritoare
Nascand idei
Nascand peceti
Ale inimilor intelepti!
Si doare, acum
Ca nu stiu unde, cum
Dar stiu ceva...ce uitat-au toti
Ca noi doi, n-am fost doi netoti
Am fost suflete imperecheate
Camere intortocheate
Ale inimilor franjuri
Hoinarind pierduti prin timpuri
Cautand acea lumina
Ce nu iese de sub cortina
Decat atunci
Cand sufletele se-ntalnesc...
Si se iubesc!
Nemarginit, in asfintit!
Nemarginit, in marginire!
Comentarii