Jurnal de terapie 1 - Despre "A Fi" sau "Traieste clipa"

#jurnaldeterapie1

EFT= "emotional focused therapy = Terapie centrata pe emotii

O intrebare care s-ar putea sa apara si care poate o aveam si eu, la tinerete. Adolescenta, pardon, ca tinerica sunt si acum :): De ce fac terapeutii terapie, daca stiu atatea? Si o sa descriu mai jos una din propriile mele experiente in Terapia de cuplu EFT.

DE CE fac asta?

Pentru ca si noi, terapeutii, trecem prin propriul nostru proces de crestere, pentru a putea conduce un alt proces terapeutic pentru clientii nostri. Pentru ca nu sunt un terapeut clasic, cum nu am fost niciun leader classic, dar fac ce e nevoie pentru oameni, sa le fie bine la fel cum am facut atata timp pentru echipele si angajatorii mei. Pentru ca oricarui terapeut, oricat ar fi de grozav, i-ar fi imposibil sa-si fie terapeut lui insusi. Pentru ca toata lumea are nevoie de un umar, de a simti pe cineva aproape, pentru a se vindeca, in profunzime. Pentru a-si recapata capacitatea atat de umana si intrinseca de a crea relatii cu sens, in care sa fim noi insine, fara sa ne refugiem in frici si nesigurante. Pe care, din pacate am uitat sa o folosim, in aceste vremuri in care traim atat de complicat, pe repede-nainte, doar sa facem, si atat de putin SA FIM.

Pentru ca-mi doresc sa umanizez acest proces...mai ales ca am cautat de multa vreme un stil terapeutic, care, nu din intamplare, are principii cu care rezonez profund, si care sunt de multa vreme cu mine si au fost cu mine, si in meseriile anterioare. Stiu, poate parea ciudat ca spun asta pentru cei ce nu au avut contact cu leadershipul, insa leadership-ul m-a invatat terapie si coaching. Leadership-ul m-a invatat EFT si foarte multe despre relatii sanatoase, pentru ca m-a dus prin acest drum al cunoasterii de sine, in relatii felurite.

Si azi, daca tot mi-am inceput un alt proces de vindecare in cuplu, alaturi de un terapeut sistemic centrat pe emotii(EFT), imi doresc sa va impartasesc cum am simtit direct pe pielea mea beneficiile pe care unii dintre clientii mei le raporteaza. Ce-nseamna sa poti face terapie intr-o relatie autentica, umana si personala, centrat pe client si pe emotii, asa cum e abordata in EFT.

Pentru ca cel mai important lucru intr-o terapie...e sa ai o relatie in care sa poti creste in siguranta, sustinut de cineva asa cum o mama-si sustine puii. Si practic, terapeutul, intr-un astfel de rol, repara exact ceea ce poate mama sau alte persoane de atasament, au ratat(fara sa vrea, evident) atunci cand s-a creat rana respectiva. Pentru ca niciun parinte nu-si va putea proteja in totalitate puiul si asta e foarte normal si natural.

E pentru prima data cand eu lucrez cu un terapeut EFT si intradevar, resimt, si ca si client, tot ce vad in clientii mei sau in alte sedinte pe care le-am vizionat. E fain sa simti si tu pe propria piele beneficiile propriei incursiuni in relatiile de atasament din viata ta. Si cu toate ca stiu de ce functioneaza EFT ul atat de frumos, iar explicatiile din perspectiva teoriei atasamentului, le stiu si de mai multa vreme, totusi nu inceteaza sa ma uimeasca cum se simte. Pentru ca atat timp cat NU se SIMT, schimbarile raman mai mult la nivel de teorie. Poti, de multe ori, sa stii ca un lucru iti face rau si totusi sa nu poti sa nu-l faci, nu-i asa? Despre asta e terapia, si implicit EFT-ul, despre schimbari de durata, facute intr-un ritm lent, ca sa se asimileze in vietile si relatiile noastre. Caci la fel cum s-au incetatenit acolo, in timp, au nevoie de un alt timp, spatiu si persoana alaturi de care sa se vindece.

Asa ca am ales sa va descriu experienta mea noua intr-un proces terapeutic EFT, in speranta sa va ajute cu setarea asteptarilor in privinta unui proces. Ca de multe ori, nimeni nu ne spune nimic....cand intram intr-o terapie.

Si nu va fi sub forma de telenovela, ci sub forma de ganduri si emotii traite de mine in acest proces, avand ca scop o tema anume, de constientizare si invatare care sper sa va fie de folos si voua .

Desi vin starile alea cu care nu sunt asa de confortabila, simt ca mi-e mai usor sa stau cu ele pentru ca, am avut pe cineva aproape ...intr-un mod potrivit. Desi stiu si fac si eu EFT, parca e pt prima dim...cand, asa, mai natural, pot sa co-existe starile alea si fricile din spatele lor, cu un sentiment de a indrazni sa fiu si vesela, sa ma si bucur...ca de ce nu...:)

Asta face EFT-ul ...integreaza toata aceste stari intr-un mod natural si autentic in fiinta si viata noastra de zi cu zi, te simti in siguranta. Sistemul nostru nervos...e linistit. Si o duc din nou la relatiile mele de lunga durata, in care poate inainte de Te iubesc, am auzit....ma simt linistit, sunt fericit...altii pot spune te iubesc, ma simt bine langa tine, acum pot explora linistita.

Si asta e si modul in care practic si eu terapia...si cautam de mult ceva de genul, sa se aseze, asa natural. Dar pentru asta, e nevoie ca si terapeutul sa fie format, asumat si sa se cunoasca, sa poate fi autentic cu el insusi, ca sa fie si cu clientul. Sa se cunoasca si sa stie ce transmite clientului, daca proiecteaza sau daca poate sa ramana bland, empatic, cu resurse, pentru clientii lui.

Si aici fac un apel si pentru terapeutii tineri, in formare, la a-si lua timp de cunoastere si de dezvoltare emotionala, pentru ca dam din ceea ce suntem. Poti invata oricate instrumente exista, caci ele vor functiona doar intr-o maniera limitata.

Clientii nostri nu au nevoie sa stie cum am face noi, ci sa le fim alaturi in procesul lor prin a-i ajuta sa se inteleaga.

Asta am aflat din propria mea sedinta de terapie EFT(Emotional Focused Therapy) , fara sa-mi spuna cineva: ca pot sa fiu bucuroasa fara sa am un motiv anume. Ca pot sa fiu, si atat. Ca atunci cand sunt, lucrurile si relatiile pur si simplu se intampla, fara presiune, fara efortul acela care ne doboara si nu ne mai lasa sa ne bucuram de momentul prezent. Asta inseamna sa poti sa te vindeci si sa ajungi sa ai relatii sanatoase, atunci cand poti doar sa fii, fara ca starea ta sa depinda daca x si y, de propria ta acceptare conditionata. Sa nu mai astepti sa se intample x si y...ca tu sa poti sa fii. Atat de mult ne straduim.si invatam ca daca x, atunci y...si totusi cheia sta in x si daca se intampla sau nu y. A FI nu e despre cauza efect, desi privim

Mult stiinta prin prisma acestui principiu. Insa stiinta si intelepciunea umana, merge de multe ori dincolo de ce se poate demonstra utilizand acest principiu. Iar A FI ...este tocmai despre asta, despre a fi in moment fara daca si parca, fara a urma ceva anume, doar pentru ca esti acolo ca sa traiesti acel lucru in acel moment. Si e mai greu in practica, decat in teorie, clar.

Mi-amintesc ,in tineretile mele, cand aveam mai mult timp, cum am invatat asta in tineretea mea, cand fara terapie, dupa ce am plecat de acasa, am parcurs acest proces, de autocunoastere si dezvoltare emotionala: din fiecare relatie pe care o aveam in viata mea, invatam ceva, traiam ceva, imi cautam modele de oameni care stiau SA FIE, sa fie EI INSISI, asa cum simteam ca as fi si eu...fara inhibitiile cu care am crescut. Si-ncetul cu incetul m-am dezbracat de unele dintre ele si am fost mai mult din ceea ce-mi doream sa fiu.

Si de ce m-am dus aici...e pentru a accentua importanta relatiilor sociale, autentice. Observ multa insingurare in jur, la locul de munca, in viata de cuplu, de familie, insigurare chiar si intre oameni, pentru ca nu vrem sa ii deranjam pe ceilalti, nu vrem sa ii impovaram, nu vrem sa ne vada asa 'najpa', 'furiosi', 'intensi', 'rai', 'laim' etc etc...orice alte adjective din astea 'dragute' pe care ni le atribuim noua insine.

Ca bineinteles, ieri pe langa sedinta mea de terapie, am avut si alte interactiuni cu sens si semnificatie cu oameni faini.

Chiar si partenerul meu a fost foarte incantat de acest proces. Eu i-l blagosloveam in sus si in jos, dar nu stiu daca a inteles ce inseamna si ce, pana ieri.

Si la fel cum n-am facut prea multe doar din carti, dupa retete, ci am corelat puternic cu contextul, situatia si relatiile din jurul meu, avand intotdeauna in centru: a nu face rau, ca si valoare, la fel ...si ca terapeut, stiu ca tot ce avem nevoie ca sa pute SA FIM, este deja in noi. Trebuie doar sa dam jos straturile si sa scoatem la iveala, MIEZUL a ceea ce ma face ce sunt, AZI si ACUM.

Si-atunci te intreb, draga cititorule: Tu cum ai invatat sa traiesti momentul?

Cand il traiesti? Cum e, chiar acolo? Cu cine esti?